Maine o sa avem o zi libera de la munca...profit de aceasta seara linistita sa mai scriu cateva randuri, despre ce se mai intampla in Paris si in viata mea aici.
Au trecut doua luni si o saptamana de cand sunt in Paris,odata cu lunile acestea am trecut si eu prin mii de stari interioare:de la euforie,l a dor si melancolie, la tristete iar acum simpt ca sunt parte din tot ce se intampla aici, ma simt linistita.
Am avut doua saptamani pline atat la munca cat si din punct de vedere personal. De 3 saptamani la munca fac parte dintr-un nou proiect nou, care este foarte important pentru partea de resurse umane. Pentru mine este ceva total nou, care cere efort si concentrare maxima, dar sunt obisnuita cu asta si imi place din ce in ce mai mult sa ma bag cu capul inainte in necunoscut. Chiar vorbeam cu un coleg zilele astea la o cafea, ca munca in care suntem implicati, este un carosel acum esti sus(ai impresia ca le stii pe toate si poti face totul) maine esti jos si o iei de la capat. Important este sa ma uit inainte ca daca ma uit in jos o sa ametesc:).
In weekendul care a trecut am avut parte de doua momente incredibile:am participat la prima mea conferinta AIESEC ca si trainee si m-am intalnit cu prietena mea din clasa a doua(Andra). Ne-am revazut in Paris dupa 10 ani, ani in care nu am mai vorbit deloc, acum amandoua suntem tinere angajate pariziene:).
Amandoua momentele mi-au fost atat de cunoscute si totusi asa de noi. Am mers la conferinta nationala AIESEC Franta, am fost party delegate si trainee:). A fost foarte ciudat la inceput, deoarece in Romania stiam foarte multa lume, membrii de acolo au mai auzit de mine, aici nu stiam pe nimeni, parca eram iarasi la LTS, memebru nou si trebuia sa o iau de la inceput cu totul. A fost o experienta unica, dar in acelasi timp o experienta pe care am avut-o odata in AIESEC Cluj ,in 2003,un LC minunat, care a inteles ce inseamna prietenia si respectul pentru oameni, pentru asta cred ca o sa fiu recunoscatoare tot timpul ca am avut parte de aceasta experienta in Romania.
Sambata a fost ziua mea de nume, acasa pentru familia mea aceasta zi este un eveniment foarte important, am primit mailuri, smsuri de la oameni dragi mie, de la prieteni la care nu ma asteptam sa isi aminteasca.
Toate aceste lucruri m-au facut sa imi dau seama ce important este sa pui suflet in relatii si sa nu uiti de acele mici detali care pentru fiecare dintre noi conteaza asa de mult...
Toate aceste lucruri m-au facut sa imi dau seama ce important este sa pui suflet in relatii si sa nu uiti de acele mici detali care pentru fiecare dintre noi conteaza asa de mult...
Duminica m-am vazut cu Andra, am stat intr-un restaurant grecesc 5 ore si am povestit cat in luna si in stele, amandoua am realizat ca cei 10 ani in care nu ne-am vazut, ne-au facut mult mai mature dar nu ne-au schimbat total. Eu am ramas Miha si ea a ramas Andra, impreuna suntem tot prietenele din clasele 1-4 care se jucau, care radeau si traiu fiecare moment cu sinceritate.
Cand am ajuns acasa ieri seara m-am simtit linistita, cred ca pentru prima oara am intrat in apartament si am simtit ca sunt acasa, am aprins televizorul si m-am uitat la PRO TV,diferenta o facea faptul ca a doua zi dimineata am iesit iarasi sa iau Metroul in Paris spre birou.
Experienta aici incepe sa capete un contur tot mai colorat si mai divers.Este o experienta care ma face sa imi dau seama ca sunt unde trebuie si ca am un an plin :).
